Tur arhitectural dedicat stilului neoromanesc

Curtea Scolii Centrale, o incantare a simturilor

Am tot vrut sa scriu zilele astea pe blog dar parca caldura de afara nu ma lasa. Uneori am impresia ca doar apa si aerul conditionat te tin in viata. Temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius nu ar trebui sa existe pentru o buna functionare a spiritului si a corpului.

Ceea ce doresc astazi sa mentionez este turul arhitectural la care am luat parte in ziua de sambata. Acesta a fost initiat de Asociatia “Prietenii Scolii Centrale” si a avut drept scop prezentarea a cat mai multor cladiri realizate in stil neoromanesc, singurul stil arhitectural autohton a carui parinte a fost Ion Mincu.

Detalii de pe friza Casei Lahovary

Turul a debutat la Scoala Centrala, o cladire pe care cred ca nici dupa a 1000-a vizita nu m-as putea satura de frumusetile pe care le ofera, o adevarata incantare a privirii, alaturi de un grup tocmai potrivit pentru o astfel de activitate. Dupa Scoala Centrala a urmat desigur un alt obiectiv important din zona, realizat tot de Ion Mincu, – Casa Lahovary, anexata in prezent spitalului Cantacuzino, adapostind administratia acesteia. Cu aceasta ocazie am reusit sa surprind niste detalii uimitoare prezente pe friza.

De la Casa Lahovary am urmat traseul strazilor Viitorului, Icoanei, Schitul Darvari, Maria Rosetti, I.L. Caragiale, Batistei, J.L. Calderon, Tudor Arghezi urmat de zona pietei Rosetti. De aici am continuat cu Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu”, fostul sediu al bancii Marmorosch-Blank din strada Doamnei si pe final biserica Stavropoleos cu superba sa curte.

Probabil una dintre cele mai inalte cladiri realizate in stil neoromanesc – zona piata Rosetti

De-a lungul celor peste doua ore si jumatate am facut o sumedenie de poze si am realizat ca aceste cladirile neoromanesti sunt mai omniprezente decat credeam. Exista foarte multe case, unele celebre si altele mai putin, realizate in acest stil sau care contin elemente neoromanesti. Mi-am propus pe viitor sa realizez un material mult mai complex pe aceasta tema, cel mai probabil urmand sa fie publicat pe photoeXplorers.

Lapidariumul de la biserica Stavropoleos

Acest tur a fost ca o vacanta intr-o oaza necunoscuta din desert. Dupa toate examenele din saptamanile trecute acesta a fost remediul cel mai potrivit pentru a-mi incarca sufletul cu lucruri atat de frumoase si informatii atat de pretioase.

Cum a fost la Noaptea Muzeelor

Pentru mine a fost mai degraba Ziua Muzeelor, avantajele fiind evidente. De ce sa umbli noaptea pe strazi cand poti ziua si de ce sa mergi in aglomeratie cand poti sa o eviti. Eu asa am facut si mi-am inceput amiaza cu o plimbare pana la Muzeul Satului.

Chiar daca ploaia parea sa nu se mai opreasca, nu m-am lasat descurajat si am vizitat toate colturile Muzeului Satului. A fost frumos si interesant sa vezi toate zonele tarii intr-un singur loc. Vara, fara umbrela, pun pariu ca e si mai fain.

Dupa M.S. m-am indreptat spre Observatorul Astronomic, nu in speranta de a vedea ceva la telescop, ca doar era evident ca nu se poate (mai erau oameni cu o cultura indoielnica pe acolo care vroiau sa vada norii… fiecare cu cat poate), dar ma gandeam ca au un muzeu sau macar cateva poze expuse. Nu. Nimic. Asta pe langa faptul ca biata cladire e neglijata in ultimul hal incat de afara pare total parasita. Nici inauntru nu devii mai convins. Nu am vazut decat micuta intrare si scarile ce duceau sus si deasupra carora era  pictura cu Vasile si Ioana Urseanu.

Mi-am ridicat apoi moralul la Muzeul Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu), unde cel mai impresionant exponat a fost o barna din Podul Mogosoaiei. Urmatoarea oprire a fost Palatul Voievodal pe care l-am mai vazut in interior alta data dar acum am facut si fotografii. L-am explorat de-a binelea, as putea zice. Dupa ce am fost la subsol am urcat si pe deasupra. A fost placut pentru ce era destul de liber si am putut sa imi fac de cap.

A urmat Muzeul Literaturii, care nu m-a impresionat in mod deosebit si apoi MNAR (Palatul Regal). Desi initial am fost atras in special de interiorul vechiului palat, dupa ce am trecut de exponatele religioase, care nu ma impresioneaza, am ajuns la tablourile unor pictori celebri si am stat o ora si jumatate.

Punctul culminant era, desigur, deschiderea de la ora 20 a Scolii Centrale. Opera al lui Ion Mincu in stil neoromanesc din 1890 m-a facut foarte curios sa ii vad interiorul. Am fost fascinat de-a dreptul de tavanul pictat atat de frumos si de geamurile cu arcade tribolate. Curtea a fost o adevarata oaza de relaxare. Ploaia se oprise deja, aerul era curat si mi-am luat si un ceai de lamaie preparat dupa o reteta originala a scolii. It was heaven!

Pentru mai multe poze de la Scoala Centrala urmariti pagina de Facebook a photoeXplorers.